Creativitatea în vreme de pandemie
Artistul vizual, Silvia Trăistaru a realizat o serie de desene abstracte care alcătuiesc proiectul ”Istoria unei zile pe timp de pandemie”. Aceste desene sunt o reprezentare vizuală a cronologiei personale a artistului sub forma itinerariilor înregistrate de Google Maps Timeline (GMT). Silvia spune că ”Desenele urmăresc să aducă în discuție subiecte legate de limitare, izolare, restricții, interdicții, restrângeri, stabilind perspective critice despre nuanțe subtile situate între permis-nepermis, raportate la condiții stricte de distanțare socială ca efect al unor măsuri de prevenire în contextul pandemiei și tot ce a rezultat prin impunerea lor, oferind un cadru constructiv pentru dezbatere, investigare și propuneri asupra unui fenomen care a schimbat lumea asa cum o știam.”
Istoria unei zile pe timp de pandemie
In contextul extraordinar al declarării pandemiei cauzate de virusul SARS-CoV-2 de către Organizația Mondială a Sănătății, în România, ca și în alte state, au fost impuse măsuri excepționale, unele privind limitarea sau întreruperea activităților socio-economice care nu erau esențiale, dar și îngrădirea exercitării unor drepturi fundamentale în scopul prevenirii răspândirii infectării în rândul populației.
Începând cu 16 martie 2020, în România, a fost decretată starea de urgență, fiind restrâns exercițiul unor drepturi: libera circulație; dreptul la viața intimă, familială și privată; inviolabilitatea domiciliului; dreptul la învățătură; libertarea întrunirilor; dreptul de proprietate privată; dreptul la grevă; libertatea economică.
Printre măsurile luate se numără: izolarea persoanelor provenite din zonele de risc; măsuri de carantină a unor zone geografice; închiderea graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat; limitarea sau interzicerea circulației persoanelor și a vehiculelor în/spre anumite zone sau între anumite ore, ieșirea din zonele respective; interzicerea evenimentelor publice în spații deschise sau închise; suspendarea procesului de învățământ în unitățile școlare; interzicerea graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, aeriene pe diferite rute; interzicerea circulației persoanelor pe timp de noapte și a circulației persoanelor doar în anumite cazuri justificate, cu declarație pe proprie răspundere etc.
Sofisticata hartă a libertății personale
Adresa mea de email este asigurată de Google și am acces la toate aplicațiile companiei. Google Maps Timeline (GMT) înregistreaza zilnic harta traseelor, zonelor, a timpului petrecut în mers dar și cu mijloace de transport (mașina, autobuz, metrou, tren, avion etc.), păstrând poziția și coordonatele la care am fost în contul meu personal, chiar și atunci când nu folosesc Google Maps și nu am activată locația. GMT îmi permite să modific sau să șterg toate intrările din istoricul hărților. Cronologia este privată, doar eu pot avea acces la itinerariile pe care le-am avut zilnic, în decursul anilor.
Timp de o lună, începând cu ziua instituirii stării de urgență în România, am ținut un jurnal vizual care este construit pe subiectul limitării, al restrângerii și interzicerii unor drepturi, folosindu-mă de informațiile private pe care Google Maps Timeline mi le-a oferit. Rezultatul acestui experiment s-a concretizat in 30 de desene abstracte, identificate ca o suprafața sau o zonă restrânsă, bazate pe harta creată automat de Google Maps Timeline în timpul scurtelor mele plimbări cu câinele sau la cumpărături, în perimetrul casei.
Anul trecut (2019), pentru o perioada de 2 luni, m-am folosit de hărțile oferite de GMT pentru a crea un alt set de lucrări. Am făcut desenele ca o formă de protest întrucât Google înregistrase în aplicația lor atât de multe date despre drumurile mele. Am fost contrariată de faptul că mă simțeam monitorizată dar am hotărât să folosesc baza de date pe care Google o avea despre locurile unde am fost. Ulterior, după ce am descoperit că pot dezactiva acest serviciu, am decis să îl păstrez datorită utilității ca mecanism mnemonic.
Atunci distanțele erau considerabile, aveam libertatea să merg oriunde, oricăt și la orice oră, fără declarație pe proprie răspundere. Drumurile s-au înregistrat pe GMT prin hărți personale care au forme sofisticate. Concluzia acestui exercițiu a rezultat într-o serie de 70 de desene abstracte, complexe, elaborate, suprapuse, întrepătrunse.
Comparând activitatea mea pe GMT, înainte și după ce a fost declarată starea de urgență în România și au fost impuse măsuri de prevenire a răspândirii virusului prin distanșarea socială, am realizat ca “desenul” hărților activităților mele zilnice s-a redus substanțial, apare sub forma de zone, suprafețe, figuri geometrice simple sau doar linii concentrate în jurul locuinței, iar în unele zile a fost inexistent.
In ceea ce mă priveste, Google Maps Timeline, prin hărțile personale create pe perioada izolării, are un rol important în procesul de arhivare și păstrare a amintirilor legate de locuri și actionează pe principiul conservarii memoriei și istoriei personale recente activate la situații reale cotidiene. Silvia Trăistaru
Silvia Trăistaru trăiește și lucrează în București ca artist vizual și expert restaurator independent. In 2002, după ce a absolvit Universitatea Națională de Arte București, a pus bazele unui atelier în care îmbină propriile proiecte de pictură, desen, fotografie dar și proiecte de conservare de artă. Silvia a restaurat lucrări naționale și internaționale, din secolele XVI-XIX, diferite școli de pictură – italiană, olandeză etc. și din zone diferite din România, iar în ultimii ani, Silvia s-a concentrat în mod special pe restaurare de artă modernă și contemporană, având în protofoliul sau artiști români importanți: Nicolae Grigorescu, Nicolae Tonitza, Theodor Palladi, Geta Bratescu, Ion Grigorescu, Paul Neagu. Demersul său artistic se extinde spre fotografie, dar partea specială a practicii sale rămâne desenul și pictura. O temă importantă pe care o abordează este cea a portretului care surprinde realitatea din România post comunistă, însă realitatea ca o situație socială. Pretextele culturale, politice, economice și sociale sunt temele centrale ale lucrărilor ei, dezvăluind lacunele sistemului din care face parte. Folosind o abordare vizuală care se concentrează pe identitatea individului, prin prisma istoriei personale dar și a celei colective, lucrările sale permit privitorului să reflecteze la raportul oamenilor în societate sau față de societate, să analizeze rolul memoriei sociale în viața de zi cu zi din România.
Contact: silvia.traistaru@gmail.com si startconservation@gmail.com